Într-o zi, când copiii vor creşte mari, lucrurile vor fi mai altfel decât sunt acum.Garajul va fi ordonat şi nu mă voi împiedica de biciclete, unelte şi jucării aruncate peste tot. Voi putea parca maşina foarte uşor fără să o zgârâi de nu ştiu ce cutii. Bucătăria va fi incredibil de curată, fără bucăţi de pâine pe jos şi ciocolată pe mochetă. Capacul de la borcan nu se va mai pierde, iar apa va sta în sticlă. Soţia mea va avea timp să se pregătească de biserică şi nu va mai fi deranjată de strigătele disperate ale copiilor. Nu vom mai auzi aceeaşi întrebare pusă de o mie de ori iar prosopul cu care mă şterg pe faţă nu va mai şterge parchetul. Telefonul va sta liniştit la locul lui, tăcut şi disponibil şi nu va mai fi murdar de salivă sau de bucăţi de biscuit. Ecranul computerului va fi curat şi nu voi mai vedea urme de degete murdare. Bancheta din maşină va fi incredibil de curată, fără urme de noroi ale pantofilor. Voi putea să citesc o carte fără întreruperi iar o conversaţie cu soţia va dura mai mult de 10 secunde. Nu vom mai căuta după telecomndă prin toată casa şi prin coşul de gunoi şi nu mă voi mai gândi la fel de fel de strategii de a merge la culcare.
Când băieţii vor creşte…va fi altfel.
Unul după celălalt îşi vor lua zborul din cuib, iar cuibul va deveni curat, aranjat şi elegant.
Casa va fi curată, calmă şi tăcută. Casa va fi plină de amintiri……şi plină de……tăcere.
După ceva vreme nu o să ne mai placă. Şi vom începe să spunem nu “când va veni ziua…”, ci vom spune “îţi mai aminteşti ziua…”.
Atunci, voi spune soţiei: “nu am putea să mergem pe la copii să ne jucăm un pic cu nepoţii? Să mai trăim o dată vremurile când aveam copii mici!”
Eiii, iată de ce încerc să mă bucur de fiecare clipă petrecută cu copiii!
M-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.
Preluat din blogul Ambasadorul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu