29.07.2008

Cine-mi influenteaza adolescentul...

Sa fii parinte de adolescenti este o provocare continua. stiu am mai spus-o…

Una din tintele mele in educarea adolescentilor mei este de a-i ajuta sa gandeasca, sa face alegeri bune…cu alte cuvinte de a avea o influenta asupra lor …

Priveam diagrama de mai jos si mi-am dat inca o data seama ca pentru inima lor se mai bate si altcineva…parintii sunt in competitie directa cu alte influente… Se pare ca varsta la care influenta parintilor scade dramatic este dupa 13-14 ani…

Unul din lucurile care mi se pare important este mediu de formare. Atat pentru baieti cat si pentru fete…parintii trebuie sa fie atenti la acest mediu de formare…sa fie inclusi in el si daca sunt destepti si creativi chiar sa-l formeze pentru adolescentii lor…

Ce ma ajuta?

- Copiii e bine sa fie implicati in activitatile bisericii unde exista un lider de tineret cu viziune si care ii ajuta in dezvoltarea lor.
- Cand sunt inca in middle school(gimnaziu), nu e bine sa mersul la biserica(programele de tineret, cel putin) sa fie optional.
e bine ca scoala in care sa formeaza, si isi imbunatatesc cunostintele sa aiba valori corecte, bune, care sa le permita sa aiba prieteni buni. Uneori asta inseamna o scoala privata sau mutarea intr-n alt district. Dar merita.
- Sunt binevenite intalniri in care participa tineri ceva mai mari care au marturii frumoase de viata, care-L urmeaza pe Dumnezeu..
- Parintii e bine sa-i invete sa slujeasca cu bucurie inca de mici…in lucuri mici… Si poate cel mai important lucru pentru parinti este: inceteaza cicaleala si incepe ascultarea. Un parinte care ii doar “predica” copilului si nu isi face timp sa-l auda, sa-i asculte opinia, este pe un drum gresit…

Alte sugestii asupra formarii unui mediu bun?
Preluat din Pe scara Cerului

27.07.2008

Casnicie intrata la apa

Se intalnesc doua prietene:
- Buna draga, felicitari, am auzit ca te-ai maritat, ia spune cum este?
- Foarte frumos, in fiecare seara ne plimbam prin parc, luam o barca si mergem pana in mijlocul lacului…
- Vai ce romantic! Si?
- Din mijlocul lacului el se intoarce cu barca iar eu innot.
- Atata distanta! Dar nu ti-e greu?
- Nuu… m-am obisnuit! Mai greu este pana ies din sac!

21.07.2008

In sfârşit, acasă

Era una din zilele acelea rare. Ştiţi ce fel de zile. Când m-am trezit din somn dimineaţa, m-am simţit împăcată cu lumea. Aerul era proaspăt şi mirosea a verdeaţă. Era o zi minunată şi totul era bine în lume. Era ziua mea liberă şi chiar ardeam de nerăbdare să mă apuc de curăţenie şi de spălat. Lucrez ca asistentă medicală într-un sanatoriu de îngrijire pe termen lung, cu foarte mulţi pacienţi şi uneori aşteptam cu bucurie acest tip de diversiune pe care ţi-l oferă munca în gospodărie. Nu întotdeauna. Dar din când în când, e o schimbare înviorătoare.
Pe la ora 8 a sunat telefonul. La capătul celălalt al firului am auzit glasul mamei. Era oarecum încordat, instinctiv am bănuit că s-a petrecut ceva rău. Mama era pe punctul de a plânge. A început prin a-mi spune că bunicul, tatăl ei, era îngrozitor de supărat pentru că sanatoriul particular în care fusese admis cu două săptămâni în urmă, nu-l cazase încă în aceeaşi cameră cu bunica. Aşa fusese înţelegerea: urma să împartă camera cu soţia lui. Noi îi promisesem acest lucru, iar el se bazase pe noi.

14.07.2008

"Shmily"

Bunicii mei erau căsătoriţi de mai bine de o jumătate de secol şi aveau un joc al lor, pe care îl jucau încă de pe vremea când se întâlniseră prima dată. Scopul jocului era să scrie cuvântul "shmily" într-un loc din casă, ştiut numai de cel care îl scria, iar celălalt trebuia să-l descopere. Scriau, pe rând, cuvântul "shmily" prin casă şi, de îndată ce celălalt îl găsea, era rândul lui să-l scrie.

Scriau "shmily", trăgându-şi degetele prin cutiile cu zahăr şi făină, ca să aştepte până când celălalt umbla în ele ca să gătească. Îl scriau cu colorant alimentar pe geamul aburit al curţii interioare, unde bunica ne dădea să mâncăm budincă fierbinte, făcută în casă. "shmily" era scris şi pe oglinda aburită, după un duş fierbinte, unde reapărea de fiecare dată după o baie. La un moment dat, bunica a derulat chiar un sul întreg de hârtie igienică, pentru a scrie cuvântul pe ultima porţiune de hârtie.

Nu era loc unde să nu poată răsări acest cuvânt. S-au găsit bileţele pe care era scris, în grabă, "shmily", în bordul maşinii, pe banchete sau lipite de volan. Erau îndesate în vreun pantof sau vârâte sub pernă. "shmily" era scris pe praful sau în cenuşa din cămin. Cuvântul acesta misterios era o parte importantă din casa bunicilor, tot aşa cum era mobila.

Continuare in pagina anexa

11.07.2008

Buget de familie - de George Pordea

Dacă ar trebui să aleg unul din subiectele care produce mari tensiuni în familie nu aş putea rămâne nepăsător faţă de subiectul finanţelor, care este un subiect foarte controversat. Cred că un cuplu ar trebui să înveţe să comunice liber despre orice, însă am descoperit că acest subiect al banilor intră în discuţie doar în perioadele de criză, când soţul sau soţia simte că nevoile materiale nu sunt împlinite. Aş dori să dezbatem împreună câteva principii biblice şi practice care să ne ajute în acest vast domeniu al finanţelor.
O persoană îşi câştigă banii cheltuindu-şi viaţa
Timpul este viaţa. Timpul înseamnă viaţa. Nu ar fi greşit să punem semnul egal între acestea două. Când mergem la muncă, noi dăm din timpul nostru în schimbul unei sume de bani. Salariul este rezultatul final al unui timp trecut sau al unui timp cheltuit. De aceea, putem merge chiar mai departe în gândirea noastră pentru a afirma că modul în care o persoană îşi cheltuieşte banii este modul în care îşi cheltuieşte viaţa. Dacă o persoană îşi risipeşte banii, ea îşi risipeşte de fapt viaţa. Dacă o persoană este neînţeleaptă cu banii ei, este de fapt neînţeleaptă cu viaţa ei. Dacă o persoană este zgârcită cu banii ei, este zgârcită cu viaţa ei. Dacă o persoană este înţeleaptă cu banii ei, este de fapt înţeleaptă cu viaţa ei.
Continuare in pagina anexa

09.07.2008

Despre ură, dragoste, iertare şi acceptare - de Daniela Dumitru

COMPASIUNE ● Nu e prea tîrziu să ierţiCînd tatăl meu a murit, nu eram pregătită încă să îl iert. Nu ne-am înţeles niciodată, nu am comunicat niciodată şi nici nu i-am dus dorul vreodată. De fapt, îl uram, ca şi pe mama. A trebuit să moară ca să înţeleg cît de mult l-am iubit. Înainte de a muri ştiam că va pleca dintre noi, pentru că avea cancer cu metastaze, dar tot nu eram în stare să îi spun ceva frumos, să îl iert şi să îl îmbrăţişez. Nici nu cred că l-am îmbrăţişat vreodată pe tata decît poate la vreo onomastică la care ne întîlneam de complezenţă. Cînd l-am văzut pe patul de moarte nu am putut spune nimic din ceea ce aş fi vrut să îi spun şi tot ce am reuşit să scot din mine a fost o lacrimă pe care a observat-o imediat şi m-a întrebat: "Ai lăcrimat?". Da, lăcrimasem prima oară pentru tata şi îmi părea bine că mă văzuse, fiindcă era şi acesta un fel de a comunica indirect.
Citeste intregul articol in Jurnalul National

02.07.2008

Dumnezeu e tot...

Căsătoria este singurul joc al vieţii în care ambii parteneri fie pierd împreună, fie câştigă împreună"

Dumnezeu va folosi căsnicia pentru a te lămuri (rafina) precum aurul în cuptorul lui. Da, într-adevăr, ea are momentele ei nespuse de fericire, dar Dumnezeu o va folosi pentru a te asemăna şi mai mult cu Fiul Lui. Eşti gata de o intensificare a purificării tale ? Asta este ceea ce va face căsnicia !

Luptă-te ca un creştin, ca o creştină, (nu ca soţ, sau ca soţie - crezând că beneficiezi de un avantaj faţă de Dumnezeu în ce-l priveşte pe cel de lângă tine fiindcă te-ai căsătorit cu el; la urma urmei şi Dumnezeu este căsătorit cu noi !!) fără să crezi că este de datoria ta să-ţi schimbi partenerul, ci să te schimbi pe tine ! Nu să pretinzi schimbare, ci să arăţi schimbare. Nu să ceri să fie mai bun, ci să arăţi că eşti mai bun, mai bună. Francis de Assisi a spus: De acum încolo, “vreau, nu să fiu înţeles, ci să înţeleg; vreau nu să fiu iubit, ci să iubesc”. Acest crez de viaţă al lui Assisi ar trebui să ne motiveze şi pe noi.

A deaf husband and a blind wife are always a happy couple. Danish proverb Marriage is the art of two incompatible people learning to live compatibly.

Datorită acestor considerente, diavolul răgneşte ca un leu să distrugă orice familie.

După cum subliniază Iosif Ţon:

Una dintre cauzele destrămării multor căsnicii este lipsa de înţelepciune, de pricepere şi de
cunoaştere. În toate marile şi micile ocupaţii ale vieţii, oamenii intră după ce fac şcoală. Numai în
căsătorie, cea mai de seamă ocupaţie a vieţii, oamenii intră aproape analfabeţi, crezând că
aceasta se învaţă de la sine.

Pornografia destrama familia . Heidi and Michael O'Brien's Story