15.07.2013

Cariera sau familia? - Nicolae Geantă

O bătrână de pe stradă mea, cu diabet 400 și cu băieții în Spania, se plângea aseară că îi este tare urât singură. Știu ce sacrificii a făcut femeia în copilăria lor. Dar și că de vreo 10 ani ei n-au dat pe acasă decât la înmormântarea vreunei rude! O soră mi-a scris că nu prea are timp de gătit deoarece e foarte stresată cu jobul. Un frate, mare om de afaceri, mi-a spus că nu îşi vede copiii decât sâmbăta. În timpul săptămâni îi duce “babysitera” la tenis, în parc, la înnot, la germană… O verişoară de-a mea, economist, cară sute de dosare de la firme acasă. Şi lucrează până la doişpe noaptea… Căminul? Timpul nu e elastic…

Paradoxal, deși majoritatea avem o familie, am uitat că suntem căsătoriţi şi avem un soţ, o soţie, copii. (Unii dintre noi nici copii nu mai facem!). Ei aşteaptă să ne petrecem câteva clipe împreună. Dar când ajungem acasă, stresați de job, îi respingem cât colo. “Tati, cât câștigi tu pe oră?”. “50 de lei”. “Atunci îmi mai dai 25, căci am strâns eu 25? Vreau să cumpăr o oră cu tine!”.

Cariera, jobul prelungit, munca pe rupte, asfixiază timpul familiei. E blestemul de a fi mereu ocupat. Suspendă treptat ombilicul între tine și ai tăi. “Ai tot ce-ți trebuie dar ești atât de istovit încât nu-ți mai trebuie nimic din tot ce ai, spune Andrei Pleșu. Nu mai ai bucurii, ci satisfacții… Reușita profesională intră în conflict cu bucuria de a trăi”.

Nu trebuie să fie Thanksgiving, ori să tăiem porcul, ca să mâncăm împreună. Nici Paști, sau Crăciun, ca să ne reunim în familie. Și nicidecum vreo înmormântare ca să fim acasă o zi întreagă. Atunci e prea târziu. Ce e mai importat pentru noi? Cariera sau familia? Cariera nu te aşteaptă acasă. Banii nu-ţi şterg lacrimile. Faima nu te îmbrăţişează noaptea! Diplomele te fac cineva, dar acasă nu trebuie să fii oricine! Putere. Bogăție. Poziție. Nume. Statut. Influență. Dezbracă-te de ele și vei fi ce va rămâne! În Cer nu putem duce nimic de pe pământ în afară de familie. Tocmai de aceea ne-a încredințat-o Dumnezeu. Într-o zi trebuie s-o returnăm. Întreagă.

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/

11.07.2013

CONSOLIDEAZĂ-ŢI CĂSNICIA!


- “Fiţi buni unii cu alţii, miloşi” (Efeseni 4:32) -
Secretul apropierii în căsnicie nu este conversaţia sclipitoare sau interesele comune sau relaţiile intime extraordinare. Oricât ar fi ele de bune, secretul este practicarea preocupării şi bunătăţii clare, faţă de celălalt. Sunt lucrurile pe care le învăţăm când suntem tineri şi pe care le uităm când suntem prea ocupaţi: lucruri precum respectul, sensibilitatea, atenţia şi grija. Dacă relaţia ta de căsnicie are nevoie de o consolidare, începe să faci următoarele patru lucruri. 

Primul, exersează “terapia îmbrăţişării”. Când sunteţi certaţi, nu uita: “Inimile simt la fel deşi minţile gândesc altfel”, îmbrăţişarea face minuni. Când ne atingem unii pe alţii în semn că ne pasă, corpurile noastre produc substanţe chimice care ne calmează emoţional şi ne ajută să creăm o legătură fizică. Dumnezeu ne-a conceput astfel.


 Al doilea, nu uita de lucrurile mărunte. Când în mod obişnuit faci fapte bune în căsnicia ta, ele vor fi o sursă de putere pe mai târziu; ele sunt ca banii depuşi la bancă şi pe care îi poţi extrage. Aşa că gândeşte în termeni personali, plini de bunătate, cum ar fi ajutorul la strânsul mesei după cină, facerea patului, aspiratul sau dusul gunoiului. 

Al treilea, ai grijă la maniere. Numai pentru că eşti căsătorit nu înseamnă că bunele maniere obişnuite s-au dus pe apa sâmbetei. Biblia spune: “fiţi buni unii cu alţii, miloşi”. Asta înseamnă să asculţi fără să întrerupi şi să practici lucrurile de bază, cum ar fi să spui “te rog”, “mulţumesc” şi “iartă-mă”. Acestea nu sunt lucruri complexe, dar ele funcţionează! 


Al patrulea, faceţi-vă complimente unii altora. Partenerul tău nu este un cititor al gândurilor. De fiecare dacă când gândeşti ceva drăguţ despre celălalt, spune-i-o! Noi trăim într-o lume rece, o lume a competiţiei; să auzi că eşti iubit, că eşti deştept, atrăgător şi distractiv de la cineva a căror păreri le preţuim mult înseamnă totul.

Dan Sabou
http://predici.wordpress.com

07.07.2013

O Lecţie Dureroasă Pentru Un Părinte

Un bărbat a venit de la muncă târziu, obosit şi nervos, găsindu-şi băieţelul de 5 ani aşteptând la uşă nerăbdător.
- Tati, pot să te întreb ceva?
- Da, sigur! despre ce e vorba? a răspuns tatăl.
- Tati, câţi bani câştigi pe oră?
- Hei, dar asta nu e treaba ta. De ce mă întrebi astfel de lucruri? spuse omul nervos.
- Doar vreau să ştiu… Te rog, spune-mi, cât câştigi pe oră?
- Dacă trebuie să ştii.. câştig 50$ pe oră.
- Ah, a răspuns micuţul trist, cu capul plecat. Tati, îmi împrumuţi, te rog, 25$? Tatăl s-a înfuriat:
- Dacă singurul motiv pentru care m-ai întrebat asta este ca să îmi ceri nişte bani să îţi cumperi o jucărie prostească sau alte prostii, atunci du-te direct în camera ta la culcare. Gândeşte-te de ce eşti aşa egoist. Nu lucrez din greu în fiecare zi pentru aşa copilării. Micuţul a mers în linişte în cameră şi a închis uşa.

Omul s-a enervat şi mai tare pe întrebările băiatului. Cum a putut să pună aşa întrebări doar pentru a cere nişte bani. După o oră, tatăl s-a calmat şi a început să gândească: “Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie să cumpere cu 25$ şi chiar nu mi-a cerut bani des”. S-a dus la uşa baiatului şi a deschis-o.
- Dormi? Dormi? A întrebat…
- Nu, tati, sunt treaz, a răspuns băiatul.
- M-am gândit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatăl. A fost o zi lungă şi m-am descărcat pe tine. Uite, aici ai 25$.
- Micuţul a sărit, zâmbind. Mulţumesc taţi, a strigat. După aceea a scos un pumn de bani. Omul a văzut că baiatul avea deja bani şi s-a enervat din nou. Micuţul şi-a numărat încet banii şi s-a uitat către tatăl său.
- De ce vrei mai mulţi bani dacă deja ai? a spus tatăl.
- Pentru că nu am avut destul, dar acum am, a replicat băiatul. Tati, am 50$. Pot să cumpăr o ora cu tine ??? Te rog să vii mai repede acasă mâine. Vreau să mănânc cu tine. Tatăl a fost distrus de durere. Şi-a luat băiatul în braţe şi l-a implorat să îl ierte.

“Este doar o reamintire pentru toţi cei ce lucrează din greu în viaţă pentru familia lor. Nu ar trebui să lăsăm timpul să treacă printre degete fără să petrecem timp cu cei care chiar contează pentru noi, aceia apropiaţi de inimile noastre. Să ne străduim să dăruim din timpul nostru celor pe care îi iubim. Dacă azi murim, compania pentru care lucrăm ne va înlocui foarte uşor, în câteva ore. Dar familia şi prietenii pe care îi lăsăm în urmă o să simtă pierderea pentru tot restul vieţii.

http://sprelumina.wordpress.com/

Decalogul Familiei – soţul şi soţia

“Puneţi-vă, dar, în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun! Să le legaţi ca un semn de aducere aminte pe mâinile voastre şi să fie ca nişte fruntare între ochii voştri.” Deuteronom 11:18



Deseori în viaţa aceasta vorbim despre cele 10 porunci, impunem reguli şi facem ordine în viaţa altora, însă familiile multora dintre creştini sunt corigente la acest capitol: „Cele 10 porunci”. Nu vreau să judec nimic şi nu vreau să ofensez pe nimeni, dar de multe ori îmi place să aduc în discuţie subiecte pe care mulţi vor să le evite, îmi place să spun lucrurilor pe nume, şi să ne îndreptăm dacă este nevoie.


Nu sunt un tânăr căsătorit, deci nu am experienţa unei familii „trăite pe pielea mea”, însă ceea ce aş vrea să vă pun la dispoziţie în rândurile de mai jos nu sunt cuvintele mele, ci cuvintele unui om care a trecut prin viaţa de familie. Aş vrea să vă prezint cele 10 porunci pentru viaţa de familie, care cu siguranţă vă vor fi de un mare ajutor şi folos.

Decalogul soţului


1.Ascultă, soţule: soţia ta este singura ta soţie; să nu ai altă femeie în viaţa ta!

2.Să nu laşi ca ochii tăi, mintea ta sau inima ta să privească, să gândească sau să iubească vreo altă femeie în afară de soţia ta!

3.Să nu iei în deşert numele soţiei tale, gândindu-te la altă femeie, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi preacurvari!

4.Să lucrezi pentru împlinirea nevoilor tale personale, dar să nu uiţi să sfinţeşti pe soţia ta, îngrijindu-te de nevoile ei spirituale, emoţionale şi materiale!

5.Să-i cinsteşti pe părinţii soţiei tale!

6.Să nu-ţi ucizi soţia cu vorba sau cu fapta, căci “moartea şî viaţa sunt în puterea limbii”!

7.Să nu preacurveşti poftind alte femei în inima ta!

8.Să nu-i furi soţiei tale dreptul pe care îl are asupra ta, căci ea este stăpână pe trupul tău!

9.Să nu-ţi minţi niciodată soţia!

10.Să nu pofteşti ceva de la soţia ta în relaţiile intime, dacă acest lucru Ȋl dezonorează pe Dumnezeu şi pe soţia ta!

Decalogul soţiei


1.Ascultă, soţie: soţul tău este singurul tău soţ; să nu ai alt bărbat în viaţa ta!

2.Să nu laşi ca ochii tăi, mintea ta sau inima ta să privească, să gândească sau să iubească vreun alt bărbat în afară de soţul tău!

3.Să nu iei în deşert numele soţului tău, gândindu-te la alt bărbat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi preacurvari!

4.Să lucrezi pentru împlinirea nevoilor tale personale, dar să nu uiţi să sfinţeşti pe soţul tău, îngrijindu-te de nevoile lui spirituale, emoţionale şi materiale!

5.Să-i cinsteşti pe părinţii soţului tău!

6.Să nu-ţi ucizi soţul cu vorba sau cu fapta, căci “moartea şi viaţa sunt în puterea limbii”!

7.Să nu preacurveşti poftind alţi bărbaţi în inima ta!

8.Să nu-i furi soţului tău dreptul pe care îl are asupra ta, căci el este stăpân pe trupul tău!

9.Să nu-ţi minţi niciodată soţul!

10.Să nu pofteşti ceva de la soţl tău în relaţiile intime, dacă acest lucru Ȋl dezonorează pe Dumnezeu şi pe soţul tău!

Cele 10 porunci cu privire la Decalogul soţului şi soţiei din acest articol sunt preluate din cartea “Căsătorie garantată pe viaţă” scrisă de Nelu Mureşan.
http://www.totalschimbat.ro/