Exodul 20:12 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău. E decembrie, luna cadourilor, luna sărbătorilor şi a bucuriilor. Cu toţii ne întoarcem cu drag acasă în casa părintească. Mulţi copii sunt plecaţi departe de părinţi luni întregi sau chiar ani de zile. Ne dezlipim de părinţi cu atâta uşurinţă…ne luăm viaţa în propriile mâini şi plecăm departe de ei.De multe ori sfaturile lor, prezenţa lor ni se pare povară. Şi mă gândesc la mine de câte ori par iritată de faptul că atunci când nu sunt acasă mama mă sună mereu să vadă de mine. Nu voi putea înţelege cu adevărat sentimentele mamei, până ce nu voi fi şi eu mamă, să trăiesc ceea ce trăieşte ea, când de multe ori o repezesc şi mă deranjează observaţiile ei. Nu e uşor să fi părinte, să-ţi creşti cu dragoste copiii, să vi zi şi noapte lângă ei şi la bătrâneţe să te trezeşti singur şi părăsit. Cred că sentimentul singurătăţii e cel mai greu de suportat.
Şi acum de sărbători, cu atâta drag şi bucurie suntem aşteptaţi acasă. Precum tatăl aşteptă fiul risipitor cu dragoste şi dor în pragul casei, aşa şi noi fii risipitori suntem aşteptaţi de părinţii care se topesc de dragul nostru. Le este dor de o îmbrăţişare caldă, le este dor să le rostim uitându-ne în ochii lor: „mama”, „tata”. Ei ne-au vegheat în nopţile târzii, în zilele când avem febră, ne duceau ghiozdănelul la coală, mai tărziu participau cu ruşine la şedinţele cu părinţii. De-atâtea ori le-am pătat imaginea de părinţi, de-atâtea ori am fost obraznici, de-atâtea ori le-am ieşit din cuvânt şi cu toate acestea ne-au iubit aşa cum eram, pentru că sunt părinţii noştri şi în ochii lor suntem tot ce au mai drag pe lume!
Continuare pe CrestinTotal
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu