Copiii sunt minunați. Ne lăsăm uimiți de ei iar atunci când îi privim uităm de toate greutățile vieții. Sunt frumoși. Drăguți. Inteligenți. Lipicioși. Dulci.
Dar uneori sunt greu de iubit. Sunt enervanți. Cicălitori. Mofturoși. Plini de o energie care te istovește. Neascultători. Manipulatori. Și lista poate continua.
Ca și părinte îmi dau seama că am tendința să uit una din cele mai eficiente metode de iubire față de copiii mei: dragostea necondiționată.
Știu, știu! Nu-i ușor de iubit necondiționat. Dar avem un model: Tatăl nostru ceresc așa ne-a iubit pe noi. Fără condiții! Și dragostea aceasta ne-a copleșit și biruit.
Circulă ceva gânduri pe autostrada minții mele!
Vă amintiți Proverbe 31? Daaa, capitolul ăla care descrie femeia/ soția ideală: ea nu doarme, lucrează până nu mai poate, e mereu activă, mereu gata să mai facă rost de ceva bun pentru casa ei…Frumos, nimic de zis!
Dar am stat și m-am întrebat: dacă femeia asta le face pe toate, dar CHIAR pe toate în casă, unde mai e rolul bărbatului, al soțului ei? Că, vorba aia, cu așa nevastă poate dormi liniștit toată ziulica, fiindcă gospodăria propășește fără ca el să întindă nici un degețel.
No, și l-am găsit și pe el în vreo trei locuri, în pasajul de care vă zic.
În primul loc e amintit ca un bărbat care se încrede în soția lui. În al doilea se spune că e bine văzut la porți, când se adună cu bătrânii cetății. Iar în al treilea își apreciază soția cu cuvinte foarte frumoase, spunând că pentru el nu-i nimeni ca ea.
Mi s-a părut genial bărbatul ăsta!!! Nu face multe, dar face ce trebuie: îi dă aripi soției să se dezvolte, să crească, să înflorească, având încredere deplină în ea. E un om cu lucrare înafara casei, face parte dintre înțelepți și e apreciat în ceea ce face. O face să fie mândră de el. Îi adresează soției cuvinte care-i dau viață acesteia, de care ea are nevoie. Orice soție TREBUIE să afle de la soțul ei că pentru el nu e nici o femeie ca ea de prețioasă și frumoasă. No, așa da bărbat!
Să știți că-mi place despre el! Pare invizibil în pasaj, dar de fapt e foarte prezent și e, cu siguranță, o cauză că nevasta lui e așa eficientă.
Bine, citind capitolul ăsta, nu știu de ce, dar am senzația că femeia descrisă aici trebuie să fie și foarte obosită. Dar poate greșesc eu.
Oricum, despre bărbat am vrut să scriu în postul ăsta.
Intr-o zi in parc o femeie s-a asezat langa un barbat pe o banca langa locul de joaca. "Acela este fiul meu", a spus aceasta, aratand catre un baietel in pulover rosu care tocmai aluneca pe tobogan. "Este un baiat foarte dragut", a raspuns barbatul. "Acela in pulover albastru care se da in leagan este fiul meu." Apoi, privind la ceas, si-a chemat fiul. "Ce spui daca mergem, Todd?" Insa Todd a raspuns rugator, "Inca cinci minute, tati. Te rog! Inca cinci minute!"
Barbatul a acceptat iar Todd a continuat sa se dea in leagan dupa placearea inimii. Minutele au trecut si tatal s-a ridicat si si-a chemat inca o data fiul. "Este timpul sa mergem. Todd iar s-a rugat de tatal sau " Inca cinci minute, tati. Inca cinci minute." Barbatul a zambit si s-a asezat din nou.
"Dar tu chiar esti un tata rabdator" a spus femeia.
Barbatul a zambit si apoi a zis, " Fiul meu mai mare, Tommy a fost ucis de un sofer de camion beat anul trecut in timp ce mergea cu bicicleta. Nu am petrecut mult timp cu Tommy si acum as da orice pentru inca cinci minute cu el. Am jurat sa nu fac aceeasi greseala cu Todd. El crede ca mai are cinci minute pentru a se da in leagan. Adevarul este ca eu primesc inca cinci minute sa ma uit la el cum se joaca."
Viata presupune stabilirea unor prioritati. Care sunt prioritatile tale? Acorda persoanelor pe care le iubesti inca cinci minute din timpul tau astazi
Copiii sunt minunați. Ne lăsăm uimiți de ei iar atunci când îi privim uităm de toate greutățile vieții. Sunt frumoși. Drăguți. Inteligenți. Lipicioși. Dulci.
